Cuprins
Ai deja terenul pentru viitoarea ta casă și ai început pregătirile de rigoare, înaintea demarării construcției, de la obținerea autorizațiilor, la stabilirea actorilor implicați și a structurii de conducere a șantierului.
Acum a venit momentul să te gândești serios la casa ta, în special la cum va fi dispus spațiul disponibil. Fie că îți dorești o locuință cât mai diferită, fie că preferi una clasică, e important să te familiarizezi cu ce este planul casei.
Un arhitect, un designer de interior sau un decorator îți pot fi de mare ajutor, de aceea ți-am pregătit două articole despre cu să–ți alegi arhitectul potrivit și care sunt diferențele dintre ei.
Ce este planul casei
| Planul locuinței = o reprezentare grafică ce utilizează convenții pentru a indica, la o anumită scară, dispunerea elementelor de construcție și dimensiunile acestora. |
Planul casei este cel care exprimă schematic modul în care sunt dispuse camerele, ferestrele, ușile și piesele de mobilier. Sau în exprimare mai simplă, reprezintă “schema unei case”. Acest desen tehnic este esențial, construcția propriu-zisă a locuinței neputând începe în absența acestuia.
Realizarea sa nu se face oricum, ci utilizând simboluri prestabilite – convenții care indică amplasarea și dimensiunile elementelor de construcție și amenajare interioară.
Principalele convenții utilizate pentru realizarea planului locuinței
Având în vedere gradul de detaliu al planului casei, va trebui să iei multe decizii până la finalizarea acestuia – de la numărul ferestrelor, includerea unor uși glisante către terasă sau tipul scărilor interioare, la dispunerea principalelor corpuri de mobilier.
Totuși, înainte de stabilirea acestor elemente, va trebui să optezi pentru un anumit tip de plan. Prin urmare, e important să te familiarizezi cu principala clasificare a planurilor de locuință.
Tipuri de planuri – desen tehnic
În funcție de criteriul adoptat, există o diversitate mare de planuri de casă. Spre exemplu, în funcție de subiectul planului, distingem între:
- plan de sit
- plan de etaj
- plan peisagistic
De asemenea, în funcție de perspectiva adoptată în reprezentarea grafică, facem diferența între:
- planul clasic
- planul secțiunii transversale
- planul elevației externe
- planul elevației interne
O altă clasificare posibilă poate fi realizată în funcție de tipul clădirii indicate în plan. După forma locuinței, sunt posibile:
- planul dreptunghiular orizontal
- planul dreptunghiular vertical
- planul pătrat
- planul în formă de L
- planul în formă de U
- planul în formă de T
Nu în ultimul rând, pot fi clasificate planurile caselor în funcție de stilul acestora din urmă:
- planul casei tradiționale
- planul casei moderne
- planul casei stil fermă
- planul casei pe două niveluri
Sunt posibile foarte multe clasificări, între care ar fi bine să optezi în mod informat, iar majoritatea sunt sugestive și nu necesită aprofundări. Totuși, una dintre acestea merită detaliată: cea dintre planul structură și planul liber.
Planul structură al casei
Cu privire la planul structură, utilizat în mod tradițional în construcții, se evidențiază într-o lucrare de specialitate rolul peretelui:
„Elementul arhitectural definitoriu este peretele, definit ca limită tare: ordinea clădirii este generată de perete.”
Astfel, în cazul planului structură, peretele are un dublu rol – de a susține și de a compartimenta. Având în vedere importanța structurală a peretelui, optarea pentru planul structură are câteva limitări.
Spre exemplu, într-o casă cu două etaje, împărțirea spațiului de la parter va fi aproximativ aceeași de la etaj, având loc o suprapunere cel puțin parțială între pereții de pe cele două niveluri.
Planul liber al locuinței
Cunoscut și sub denumirea de „plan deschis”, acesta a reprezentat o adevărată inovație arhitecturală introdusă de Le Corbusier la începutul secolului al XX-lea, preluată apoi de alți arhitecți importanți, cum ar fi Ludwig Mies Van Der Rohe și Eduardo Catalano.
Aceasta s-a datorat utilizării betonului, care a venit cu câteva avantaje, printre care și reducerea grosimii elementelor structurale ale clădirilor.
O casă construită pe plan liber nu are pereți structurali, aceasta sprijinindu-și greutatea pe stâlpi sau coloane structurale. Astfel, spațiul interior al locuinței poate fi împărțit în moduri mai libere și mai creative.
Prin urmare, dacă îți dorești o casă în care să ai o împărțire mai diferită a spațiului, cum ar fi utilizarea mai multor soluții de tip open space sau utilizarea unor separatoare de sticlă în loc de pereți, atunci planul liber este cel potrivit.
Spor la implementat!
